română » ebraică | 58 [cincizeci şi opt] | Părţile corpului omenesc

‫58 [חמישים ושמונה]‬ ‫איברי הגוף‬

58 [xamishim ushmoneh] eyvarey haguf

Desenez un om.	‫אני מצייר / ת איש.‬; ani metsayer/metsayeret ish.
Mai întâi capul.	‫תחילה את הראש.‬; texilah haro'sh.
Omul poartă o pălărie.	‫האיש חובש כובע.‬; ha'ish xovesh kova.
Părul nu se vede.	‫לא רואים את השיער.‬; lo ro'im et hassey'ar.
Şi nici urechile nu se văd.	‫גם את האוזניים לא רואים.‬; gam et ha'oznaim lo ro'im.
Nici spatele nu se vede.	‫גם את הגב לא רואים.‬; gam et hagav lo ro'im.
Desenez ochii şi gura.	‫אני מצייר את העיניים והפה.‬; ani metsayer et ha'eynaym w'hapeh.
Omul dansează şi râde.	‫האיש רוקד וצוחק.‬; ha'ish roqed w'tsoxeq.
Omul are un nas lung.	‫לאיש יש אף ארוך.‬; la'ish yesh af arokh.
Ţine un baston în mâini.	‫הוא מחזיק מקל בידיים.‬; hu maxaziq maqel bayadaym.
Poartă şi un fular în jurul gâtului.	‫הוא לובש גם צעיף סביב הצואר.‬; hu lovesh gam tse'if sviv hatsawa'r.
Este iarnă şi este frig.	‫עכשיו חורף וקר.‬; akhshayw xorf w'qar.
Braţele sunt puternice.	‫הזרועות חזקות.‬; hazro'ot xazaqot.
Şi picioarele sunt puternice.	‫גם הרגליים חזקות.‬; gam haraglaym xazaqot.
Omul este din zăpadă.	‫האיש עשוי משלג.‬; ha'ish assuy misheleg.
Nu poartă pantaloni şi palton.	‫הוא לא לובש מכנסיים ולא מעיל.‬; hu lo lovesh mikhnasaym w'lo me'il.
Dar omului nu-i este frig.	‫אבל לא קר לו.‬; aval lo qar lo.
Este un om de zăpadă.	‫הוא איש שלג.‬; hu ish sheleg.

Există o gramatică universală?

Când învăţăm o limbă străină, îi învăţăm şi gramatica. Asta se întâmplă automat la copiii care învaţă limba maternă. Ei nu îşi dau seama că creierul lor învaţă numeroase reguli diferite. Ei învaţă limba maternă corect încă de la început. Aşa cum există multe limbi, tot aşa există şi multe gramatici. Dar există oare o gramatică universală? Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de mult timp de această întrebare. Noile studii pot oferi un răspuns. Căci neurologii au făcut o descoperire interesantă. I-au pus pe subiecţi să înveţe reguli de gramatică. Subiecţii erau elevi care învăţau o limbă străină. Ei învăţau japoneza sau italiana. Jumătate din regulile de gramatică au fost inventate. Dar subiecţii nu ştiau asta. După învaţare, elevilor li s-au dat cateva propoziţii. Subiecţii trebuiau să spună dacă propoziţiile erau corecte sau nu. În timp ce faceau exerciţiile, li s-au studiat creierele. Adică, cercetătorii au măsurat activitatea corticală. Astfel, ei puteau să controleze reacţia creierului faţă de propoziţii. Şi se pare că gramatica este recunoscută de creierul nostru. În producerea limbajului, anumite zone ale creierului sunt active. Centrul Broca este unul dintre ele. El se găseşte în emisfera stângă a creierului. Când elevii întâlneau regulile adevărate de gramatică, acesta era foarte activ. Pentru regulile inventate, activitatea scădea foarte mult. Deci este posibil ca regulile de gramatică să aibă aceeaşi bază. Toate ar urmări aceleaşi principii. Iar aceste principii ar fi de la sine înţelese...