română » olandeză | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [zeventig] iets leuk vinden

Doriţi să fumaţi?	Wilt u roken?
Doriţi să dansaţi?	Wilt u dansen?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Wilt u wandelen?
Vreau să fumez.	Ik wil graag roken.
Vrei o ţigară?	Wil je een sigaret?
El vrea un foc.	Hij wil een vuurtje.
Doresc să beau ceva.	Ik wil graag iets drinken.
Doresc să mănânc ceva.	Ik wil graag iets eten.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Ik wil graag een beetje uitrusten.
Doresc să vă întreb ceva.	Ik wil u graag iets vragen.
Doresc să vă rog ceva.	Ik wil u graag om iets vragen.
Doresc să vă invit la ceva.	Ik wil u graag ergens voor uitnodigen.
Ce doriţi vă rog?	Wat wilt u graag?
Doriţi o cafea?	Wilt u koffie?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Of wilt u liever thee?
Vrem să mergem acasă.	Wij willen graag naar huis rijden.
Vreţi un taxi?	Willen jullie een taxi?
Ei vor să dea un telefon.	Zij willen graag telefoneren.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.