română » persană | 76 [şaptezeci şi şase] | a „argumenta” ceva 2

‫76 [هفتاد و شش]‬ ‫دلیل آوردن برای چیزی 2‬

76 [haftâd-o-shesh] dalil âvardan barâye chizi 2

De ce nu ai venit?	‫چرا تو نیامدی؟‬; cherâ to nayâmadi?
Am fost bolnav.	‫من مریض بودم.‬; man mariz budam.
Nu am venit pentru că am fost bolnav.	‫من نیامدم چون مریض بودم.‬; man nayâmadam zirâ mariz budam.
De ce nu a venit?	‫چرا او (زن) نیامد؟‬; cherâ oo (zan) nayâmade?
Ea era obosită.	‫او (زن) خسته بود.‬; oo (zan) khaste bud.
Ea nu a venit pentru că era obosită.	‫او (زن) نیامد چون خسته بود.‬; oo (zan) nayâmad, chun khaste bud.
De ce nu a venit?	‫چرا او (مرد) نیامد؟‬; cherâ oo (mard) nayâmade?
El nu avea chef.	‫او (مرد) علاقه نداشت.‬; oo (mard) tamayoli nadâsht.
El nu a venit pentru că nu avea chef.	‫او (مرد) نیامد چون علاقه نداشت.‬; oo (mard) nayâmad zirâ hosele nadâsht.
De ce nu aţi venit?	‫چرا شما نیامدید؟‬; cherâ shomâ nayâmadid?
Maşina noastră este stricată.	‫خودروی ما خراب است.‬; khodroye mâ kharâb ast.
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată.	‫ما نیامدیم چون خودروی ما خراب است.‬; mâ nayâmadim chun khodroyemân kharâb ast.
De ce nu au venit oamenii?	‫چرا مردم نیامدند؟‬; cherâ mardom nayâmadand?
Au pierdut trenul.	‫آنها به قطار نرسیدند.‬; ânhâ be ghatâr naresidand.
Nu au venit pentru că au pierdut trenul.	‫آنها نیامدند چون به قطار نرسیدند.‬; ânhâ nayâmadand, zirâ be ghatâr naresidand.
De ce nu ai venit?	‫چرا تو نیامدی؟‬; cherâ to nayâmadi?
Nu am avut voie.	‫اجازه نداشتم.‬; ejâze nadâshtam.
Nu am venit pentru că nu am avut voie.	‫من نیامدم چون اجازه نداشتم.‬; man nayâmadam zirâ ejâze nadâshtam.

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....