română » kazahă | 76 [şaptezeci şi şase] | a „argumenta” ceva 2

76 [жетпіс алты] Бір нәрсені негіздеу 2

76 [jetpis altı] Bir närseni negizdew 2

De ce nu ai venit?	Сен неге келмедің?; Sen nege kelmediñ?
Am fost bolnav.	Мен ауырдым.; Men awırdım.
Nu am venit pentru că am fost bolnav.	Мен келмедім, себебі ауырдым.; Men kelmedim, sebebi awırdım.
De ce nu a venit?	Ол неге келмеді?; Ol nege kelmedi?
Ea era obosită.	Ол шаршады.; Ol şarşadı.
Ea nu a venit pentru că era obosită.	Ол келмеді, себебі ол шаршады.; Ol kelmedi, sebebi ol şarşadı.
De ce nu a venit?	Ол неге келмеді?; Ol nege kelmedi?
El nu avea chef.	Оның зауқы болмады.; Onıñ zawqı bolmadı.
El nu a venit pentru că nu avea chef.	Ол келмеді, себебі оның зауқы болмады.; Ol kelmedi, sebebi onıñ zawqı bolmadı.
De ce nu aţi venit?	Сендер неге келмедіңдер?; Sender nege kelmediñder?
Maşina noastră este stricată.	Біздің көлігіміз сынып қалды.; Bizdiñ köligimiz sınıp qaldı.
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată.	Біз келмедік, себебі көлігіміз сынып қалды.; Biz kelmedik, sebebi köligimiz sınıp qaldı.
De ce nu au venit oamenii?	Адамдар неге келмеді?; Adamdar nege kelmedi?
Au pierdut trenul.	Олар пойызға кешігіп қалды.; Olar poyızğa keşigip qaldı.
Nu au venit pentru că au pierdut trenul.	Олар келмеді, себебі олар пойызға кешігіп қалды.; Olar kelmedi, sebebi olar poyızğa keşigip qaldı.
De ce nu ai venit?	Сен неге келмедің?; Sen nege kelmediñ?
Nu am avut voie.	Маған баруға рұқсат болмады.; Mağan barwğa ruqsat bolmadı.
Nu am venit pentru că nu am avut voie.	Мен келмедім, себебі маған баруға рұқсат болмады.; Men kelmedim, sebebi mağan barwğa ruqsat bolmadı.

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....