română » kazahă | 59 [cincizeci şi nouă] | La poştă

59 [елу тоғыз] Поштада

59 [elw toğız] Poştada

Unde este următoarea poştă?	Ең жақын пошта қайда?; Eñ jaqın poşta qayda?
Este departe până la următoarea poştă?	Келесі поштаға дейін алыс па?; Kelesi poştağa deyin alıs pa?
Unde este următoarea cutie poştală?	Ең жақын пошта жәшігі қайда?; Eñ jaqın poşta jäşigi qayda?
Am nevoie de două timbre poştale.	Маған біраз пошта маркалары керек.; Mağan biraz poşta markaları kerek.
Pentru o vedere şi o scrisoare.	Ашық хат пен жәй хатқа арналған.; Aşıq xat pen jäy xatqa arnalğan.
Cât costă taxa poştală pentru America?	Америкаға пошта алымы қанша тұрады?; Amerïkağa poşta alımı qanşa turadı?
Cât de greu este coletul?	Пакеттің салмағы қандай?; Pakettiñ salmağı qanday?
Pot să îl trimit par avion?	Оны әуе поштасымен жіберуге бола ма?; Onı äwe poştasımen jiberwge bola ma?
Cât durează până ajunge la destinaţie?	Қанша уақытта жетеді?; Qanşa waqıtta jetedi?
De unde pot da un telefon?	Қай жерден қоңырау шалуға болады?; Qay jerden qoñıraw şalwğa boladı?
Unde este următoarea cabină telefonică?	Ең жақын телефон үйшігі қайда?; Eñ jaqın telefon üyşigi qayda?
Aveţi cartele de telefon?	Сізде телефон картасы бар ма?; Sizde telefon kartası bar ma?
Aveţi o carte de telefon?	Сізде телефон кітабы бар ма?; Sizde telefon kitabı bar ma?
Ştiţi prefixul Austriei?	Австрияның кодын білесіз бе?; Avstrïyanıñ kodın bilesiz be?
Un moment, caut.	Бір секунд, қазір көрейін.; Bir sekwnd, qazir köreyin.
Linia este mereu ocupată.	Желі үнемі бос емес.; Jeli ünemi bos emes.
Ce număr aţi format?	Қандай нөмірді тердіңіз?; Qanday nömirdi terdiñiz?
Trebuie să formaţi mai întâi zero!	Алдымен нөлді теруіңіз керек!; Aldımen nöldi terwiñiz kerek!

Limba maternă rămâne mereu limba cea mai importantă

Limba maternă este prima limbă pe care o învăţăm. Acest lucru se întâmplă inconştient, nedându-ne seama. Majoritatea oamenilor au doar o limbă maternă. Toate celelalte limbi sunt învăţate ca limbi străine. Există, desigur, oameni care cresc învăţând mai multe limbi. Dar, în general, ei vorbesc la fel de bine fiecare limbă în parte. Deseori, aceste limbi sunt folosite diferit. De exemplu, o limbă este vorbită la serviciu. Alta este folosită acasă. Capacitatea noastră de a vorbi bine o limbă depinde de mai mulţi factori. Când o învăţăm ca şi copii, o învăţăm foarte bine. Centrul nostru lingvistic este cel mai eficient în această perioadă. Frecvenţa cu care vorbim o limbă este foarte importantă. Cu cât o folosim mai des, cu atât o vorbim mai bine. Dar cercetătorii cred ca nu putem vorbi două limbi la fel de bine. Una din cele două limbi rămâne mereu cea mai importantă. Experimentele par a confirma această ipoteză. Mai multe persoane au fost testate pentru studiu. O parte din subiecţi vorbeau fluent două limbi. Era vorba de limba chineză ca limbă maternă şi de engleză. Cealaltă jumătate a subiecţilor vorbea doar engleza ca limbă maternă. Subiecţii trebuiau să facă exerciţii simple în limba engleză. În tot acest timp, activitatea corticală le era măsurată. Şi au apărut diferenţe în creierele persoanelor testate. La multilingvişti, una dintre zonele creierului era foarte activă. Pe de altă parte, cei care vorbeau o singură limbă, nu prezentau nicio activitate în această zonă. Ambele grupuri au făcut exerciţiile la fel de bine şi de rapid. În ciuda acestui lucru, chinezii tot traduceau în limba maternă.