română » slovenă | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [sedemdeset] nekaj imeti rad

Doriţi să fumaţi?	Želite kaditi?
Doriţi să dansaţi?	Želite plesati?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Bi šli radi na sprehod?
Vreau să fumez.	Rad bi kadil.
Vrei o ţigară?	Bi rad(a) cigareto?
El vrea un foc.	On bi rad ogenj.
Doresc să beau ceva.	Rad(a) bi nekaj popil(a).
Doresc să mănânc ceva.	Rad(a) bi nekaj pojedel (pojedla).
Doresc să mă odihnesc puţin.	Rad(a) bi si malo spočil(a).
Doresc să vă întreb ceva.	Rad(a) bi vas nekaj vprašal(a).
Doresc să vă rog ceva.	Rad(a) bi vas nekaj prosil(a).
Doresc să vă invit la ceva.	Rad(a) bi vas na nekaj povabil(a).
Ce doriţi vă rog?	Kaj želite, prosim?
Doriţi o cafea?	Želite kavo?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Ali bi raje čaj?
Vrem să mergem acasă.	Radi bi šli domov.
Vreţi un taxi?	Želite taksi?
Ei vor să dea un telefon.	Oni bi radi telefonirali. (One bi rade telefonirale.)

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.