română » armeană | 81 [optzeci şi unu] | Trecut 1

81 [ութանասունմեկ] անցյալ 1

81 [ut’anasunmek] ants’yal 1

a scrie	գրել; grel
El scria o scrisoare.	Նա նամակ գրեց: Na namak grets’
Şi ea scria o vedere.	Եվ նա բացիկ գրեց: Yev na bats’ik grets’
a citi	կարդալ; kardal
El citea o ilustrată.	Նա կարդում էր ամսագիրը: Na kardum er amsagiry
Şi ea citea o carte.	Եվ նա կարդում էր մի գիրք: Yev na kardum er mi girk’
a lua	վերցնել; verts’nel
El a luat o ţigară.	Նա մի սիգարետ վերցրեց: Na mi sigaret verts’rets’
Ea a luat o bucată de ciocolată.	Նա մի կտոր շոկոլադ վերցրեց: Na mi ktor shokolad verts’rets’
El era infidel, dar ea era fidelă.	Նա անհավատարիմ էր եղել, իսկ նա հավատարիմ: Na anhavatarim er yeghel, isk na havatarim
El era leneş, dar ea era harnică.	Նա ծույլ էր եղել, իսկ նա ջանասեր էր: Na tsuyl er yeghel, isk na janaser er
El era sărac, dar ea era bogată.	Նա աղքատ էր, իսկ նա հարուստ: Na aghk’at er, isk na harust
El nu a avut bani, ci datorii.	Նա փող չուներ, այլ պարտքեր: Na p’vogh ch’uner, ayl partk’yer
El nu a avut noroc, ci ghinion.	Նա հաջողություն չուներ, այլ ձախորդություն: Na hajoghut’yun ch’uner, ayl dzakhordut’yun
El nu a avut succes, ci insucces.	Նա չուներ հաջողություն, այլ անհաջողություն: Na ch’uner hajoghut’yun, ayl anhajoghut’yun
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit.	Նա գոհ չէր, այլ դժգոհ: Na goh ch’er, ayl dzhgoh
El nu a fost fericit, ci nefericit.	Նա երջանիկ չէր, այլ դժբախտ: Na yerjanik ch’er, ayl dzhbakht
El nu a fost simpatic, ci antipatic.	Նա համակրելի չէր, այլ հակակրելի: Na hamakreli ch’er, ayl hakakreli

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!