română » finlandeză | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [seitsemänkymmentä] haluta jotakin 1

Doriţi să fumaţi?	Haluatteko polttaa?
Doriţi să dansaţi?	Haluatteko tanssia?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Haluatteko mennä kävelylle?
Vreau să fumez.	Haluan polttaa.
Vrei o ţigară?	Haluatko tupakan?
El vrea un foc.	Hän (m.) haluaa tulta.
Doresc să beau ceva.	Haluaisin juoda jotakin.
Doresc să mănânc ceva.	Haluaisin syödä jotakin.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Haluaisin levätä hieman.
Doresc să vă întreb ceva.	Haluaisin kysyä teiltä jotakin.
Doresc să vă rog ceva.	Haluaisin pyytää teiltä jotakin.
Doresc să vă invit la ceva.	Haluaisin kutsua teidät johonkin.
Ce doriţi vă rog?	Mitä haluatte?
Doriţi o cafea?	Haluatteko kahvia?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Vai haluatteko mielummin teetä?
Vrem să mergem acasă.	Me haluaisimme mennä kotiin.
Vreţi un taxi?	Haluatteko taksin?
Ei vor să dea un telefon.	He haluavat soittaa.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.