română » finlandeză | 58 [cincizeci şi opt] | Părţile corpului omenesc

58 [viisikymmentäkahdeksan] Ruumiinosia

Desenez un om.	Minä piirrän miehen.
Mai întâi capul.	Ensin pään.
Omul poartă o pălărie.	Miehellä on hattu päässä.
Părul nu se vede.	Hiuksia ei näe.
Şi nici urechile nu se văd.	Korvia ei myöskään näe.
Nici spatele nu se vede.	Selkää ei myöskään näe.
Desenez ochii şi gura.	Minä piirrän silmät ja suun.
Omul dansează şi râde.	Mies tanssii ja nauraa.
Omul are un nas lung.	Miehellä on pitkä nenä.
Ţine un baston în mâini.	Hänellä on keppi kädessään.
Poartă şi un fular în jurul gâtului.	Hänellä on myös kaulahuivi kaulan ympäri.
Este iarnă şi este frig.	On talvi ja on kylmä.
Braţele sunt puternice.	Kädet ovat voimakkaat.
Şi picioarele sunt puternice.	Jalat ovat myös voimakkaat.
Omul este din zăpadă.	Mies on lumesta.
Nu poartă pantaloni şi palton.	Hänellä ei ole päällään housuja eikä takkia.
Dar omului nu-i este frig.	Mutta hänellä ei ole kylmä.
Este un om de zăpadă.	Hän on lumiukko.

Există o gramatică universală?

Când învăţăm o limbă străină, îi învăţăm şi gramatica. Asta se întâmplă automat la copiii care învaţă limba maternă. Ei nu îşi dau seama că creierul lor învaţă numeroase reguli diferite. Ei învaţă limba maternă corect încă de la început. Aşa cum există multe limbi, tot aşa există şi multe gramatici. Dar există oare o gramatică universală? Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de mult timp de această întrebare. Noile studii pot oferi un răspuns. Căci neurologii au făcut o descoperire interesantă. I-au pus pe subiecţi să înveţe reguli de gramatică. Subiecţii erau elevi care învăţau o limbă străină. Ei învăţau japoneza sau italiana. Jumătate din regulile de gramatică au fost inventate. Dar subiecţii nu ştiau asta. După învaţare, elevilor li s-au dat cateva propoziţii. Subiecţii trebuiau să spună dacă propoziţiile erau corecte sau nu. În timp ce faceau exerciţiile, li s-au studiat creierele. Adică, cercetătorii au măsurat activitatea corticală. Astfel, ei puteau să controleze reacţia creierului faţă de propoziţii. Şi se pare că gramatica este recunoscută de creierul nostru. În producerea limbajului, anumite zone ale creierului sunt active. Centrul Broca este unul dintre ele. El se găseşte în emisfera stângă a creierului. Când elevii întâlneau regulile adevărate de gramatică, acesta era foarte activ. Pentru regulile inventate, activitatea scădea foarte mult. Deci este posibil ca regulile de gramatică să aibă aceeaşi bază. Toate ar urmări aceleaşi principii. Iar aceste principii ar fi de la sine înţelese...