română » greacă | 26 [douăzeci şi şase] | În natură

26 [είκοσι έξι] Στη φύση

26 [eíkosi éxi] Stē phýsē

Vezi acolo turnul?	Βλέπεις τον πύργο εκεί πέρα; Blépeis ton pýrgo ekeí péra?
Vezi acolo muntele?	Βλέπεις το βουνό εκεί πέρα; Blépeis to bounó ekeí péra?
Vezi acolo satul?	Βλέπεις το χωριό εκεί πέρα; Blépeis to chōrió ekeí péra?
Vezi acolo râul?	Βλέπεις το ποτάμι εκεί πέρα; Blépeis to potámi ekeí péra?
Vezi acolo podul?	Βλέπεις τη γέφυρα εκεί πέρα; Blépeis tē géphyra ekeí péra?
Vezi acolo lacul?	Βλέπεις τη λίμνη εκεί πέρα; Blépeis tē límnē ekeí péra?
Pasărea aceea îmi place.	Αυτό εκεί το πουλί μου αρέσει.; Autó ekeí to poulí mou arései.
Pomul acela îmi place.	Αυτό εκεί το δέντρο μου αρέσει.; Autó ekeí to déntro mou arései.
Piatra aceea îmi place.	Αυτή εδώ η πέτρα μου αρέσει.; Autḗ edṓ ē pétra mou arései.
Parcul acela îmi place.	Αυτό εκεί το πάρκο μου αρέσει.; Autó ekeí to párko mou arései.
Grădina aceea îmi place.	Αυτός εκεί ο κήπος μου αρέσει.; Autós ekeí o kḗpos mou arései.
Florile acelea îmi plac.	Αυτό εδώ το λουλούδι μου αρέσει.; Autó edṓ to louloúdi mou arései.
Mi se pare drăguţ.	(Αυτό) Το βρίσκω όμορφο.; (Autó) To brískō ómorpho.
Mi se pare interesant.	(Αυτό) Το βρίσκω ενδιαφέρον.; (Autó) To brískō endiaphéron.
Mi se pare foarte frumos.	(Αυτό) Το βρίσκω υπέροχο.; (Autó) To brískō ypérocho.
Mi se pare urât.	(Αυτό) Το βρίσκω απαίσιο.; (Autó) To brískō apaísio.
Mi se pare plictisitor.	(Αυτό) Το βρίσκω βαρετό.; (Autó) To brískō baretó.
Mi se pare groaznic.	(Αυτό) Το βρίσκω φρικτό.; (Autó) To brískō phriktó.

Limbi pozitive, limbi negative

Majoritatea oamenilor sunt fie optimişti, fie pesimişti. Dar acest lucru poate fi valabil şi în privinţa limbilor! Oamenii de ştiinţă studiază neîncetat vocabularul limbilor străine. Ei au ajuns adesea la concluzii uimitoare. În limba engleză, de exemplu, întâlnim mai multe cuvinte negative decât pozitive. Există aproximativ de două ori mai multe cuvinte pentru trăirile negative. În societăţile occidentale, vocabularul îi influenţează pe locutori. Oamenii se lamentează foarte des. Şi critică multe lucruri. Ei folosesc în ansamblu o limbă mai degrabă negativă. Dar cuvintele negative sunt şi ele interesante, din alt motiv. Ele conţin, de fapt, mai multe informaţii pentru termenii pozitivi. Cauza ar putea fi găsită în evoluţia istoriei noastre. Pentru toate fiinţele, a fost important mereu să recunoască pericolele. Ele au fost nevoite să reacţioneze rapid în faţa riscurilor. Mai mult, ele doreau să prevină şi alte pericole. Era deci necesar să transmită multe informaţii rapid. Trebuia spus cât mai mult cu cât mai puţine cuvinte. În afară de acest lucru, un limbaj negativ nu prea are avantaje. Fiecare poate să îl înţeleagă cu uşurinţă. Oamenii care nu vorbesc decât negativ nu sunt prea apreciaţi. Pe de altă parte, un limbaj negativ ne poate influenţa sentimentele. Un limbaj pozitiv poate avea efecte benefice. La nivel profesional, oamenii care sunt mereu optimişti, au mai mult succes. Aşadar, trebuie să ne utilizăm limba cu mai multă atenţie. Deoarece noi decidem ce tip de vocabular alegem. Şi ne creăm propria noastră realitate pornind de la propria noastră limbă! Concluzia: vorbiţi pozitiv!