română » albaneză | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [shtatёdhjetё] tё dёshirosh diçka

Doriţi să fumaţi?	A dёshironi tё pini duhan?
Doriţi să dansaţi?	A dёshironi tё kёrceni?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	A dёshironi tё dilni shёtitje?
Vreau să fumez.	Dёshiroj tё pi duhan.
Vrei o ţigară?	A dёshiron njё cigare?
El vrea un foc.	Ai dёshiron zjarr.
Doresc să beau ceva.	Dёshiroj tё pi diçka.
Doresc să mănânc ceva.	Dёshiroj tё ha diçka.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Dёshiroj tё pushoj pak.
Doresc să vă întreb ceva.	Dёshiroj t’ju pyes pёr diçka.
Doresc să vă rog ceva.	Dёshiroj t’ju kёrkoj diçka.
Doresc să vă invit la ceva.	Dёshiroj t’ju ftoj pёr diku.
Ce doriţi vă rog?	Çfarё dёshironi ju lutem?
Doriţi o cafea?	A dёshironi njё kafe?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Apo ju pёlqen mё shumё njё çaj?
Vrem să mergem acasă.	Dёshirojmë tё shkojmё nё shtёpi.
Vreţi un taxi?	A dёshironi njё taksi?
Ei vor să dea un telefon.	Ata dёshirojnë tё telefonojnё.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.