română » finlandeză | 68 [şaizeci şi opt] | mare – mic

68 [kuusikymmentäkahdeksan] iso – pieni

mare şi mic	iso ja pieni
Elefantul este mare.	Elefantti on iso.
Şoarecele este mic.	Hiiri on pieni.
întunecat şi luminos	pimeä ja valoisa
Noaptea este întunecată.	Yö on pimeä.
Ziua este luminoasă.	Päivä on valoisa.
bătrân şi tânăr	vanha ja nuori
Bunicul nostru este foarte bătrân.	Isoisämme on hyvin vanha.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr.	70 vuotta sitten hän oli vielä nuori.
frumos şi urât	kaunis ja ruma
Fluturele este frumos.	Perhonen on kaunis.
Păianjenul este urât.	Hämähäkki on ruma.
gras şi slab	lihava ja laiha
O femeie la 100 de kilograme este grasă.	Nainen, joka painaa 100 kiloa, on lihava.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab.	Mies, joka painaa 50 kiloa, on laiha.
scump şi ieftin	kallis ja halpa
Maşina este scumpă.	Auto on kallis.
Ziarul este ieftin.	Sanomalehti on halpa.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.