română » finlandeză | 21 [douăzeci şi unu] | Small talk 2

21 [kaksikymmentäyksi] Small Talk 2

De unde veniţi?	Mistä te tulette? / Mistä te olette kotoisin?
Din Basel.	Baselista.
Basel se află în Elveţia.	Basel sijaitsee Sveitsissä.
Pot să vi-l prezint pe domnul Müller?	Saanko esitellä teille herra Müllerin?
El este străin.	Hän on ulkomaalainen.
El vorbeşte mai multe limbi.	Hän puhuu monta kieltä.
Sunteţi pentru prima oară aici?	Oletteko ensimmäistä kertaa täällä?
Nu, am fost deja anul trecut aici.	En, olin täällä jo viime vuonna.
Dar numai timp de o săptămână.	Mutta vain yhden viikon.
Cum vă place la noi?	Miten viihdytte meillä?
Foarte bine. Oamenii sunt drăguţi.	Erittäin hyvin. Ihmiset ovat mukavia.
Şi peisajul îmi place.	Ja maisema miellyttää minua myös.
Ce sunteţi de meserie?	Mitä teette työksenne?
Sunt traducător.	Olen kääntäjä.
Traduc cărţi.	Minä käännän kirjoja.
Sunteţi singur / ă aici?	Oletteko yksin täällä?
Nu, soţia mea / soţul meu este de asemenea aici.	En, vaimoni / mieheni on myös täällä.
Şi acolo sunt cei doi copii ai mei.	Ja tuolla ovat molemmat lapseni.

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!