română » estonă | 68 [şaizeci şi opt] | mare – mic

68 [kuuskümmend kaheksa] suur – väike

mare şi mic	suur ja väike
Elefantul este mare.	Elevant on suur.
Şoarecele este mic.	Hiir on väike.
întunecat şi luminos	pime ja valge
Noaptea este întunecată.	Öö on pime.
Ziua este luminoasă.	Päev on valge.
bătrân şi tânăr	vana ja noor
Bunicul nostru este foarte bătrân.	Meie vanaisa on väga vana.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr.	70 aastat tagasi oli ta veel noor.
frumos şi urât	ilus ja inetu
Fluturele este frumos.	Liblikas on ilus.
Păianjenul este urât.	Ämblik on inetu.
gras şi slab	paks ja kõhn
O femeie la 100 de kilograme este grasă.	100 kilo kaaluv naine on paks.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab.	50 kilo kaaluv mees on kõhn.
scump şi ieftin	kallis ja odav
Maşina este scumpă.	Auto on kallis.
Ziarul este ieftin.	Ajaleht on odav.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.