română » norvegiană | 91 [nouăzeci şi unu] | Propoziţii secundare cu că 1

91 [nittien] Bisetninger med at 1

Vremea va fi probabil mâine mai bună.	Kanskje det blir bedre vær i morgen.
De unde ştiţi asta?	Hvordan vet du det?
Sper că va fi mai bine.	Jeg håper at det blir bedre.
Vine sigur.	Han kommer helt sikkert.
Este sigur?	Er det sikkert?
Ştiu că vine.	Jeg vet at han kommer.
Sigur sună.	Han ringer sikkert.
Adevărat?	Virkelig?
Cred că el sună.	Jeg tror (at) han ringer.
Vinul este cu siguranţă vechi.	Vinen er sikkert gammel.
Ştiţi asta exact?	Vet du det med sikkerhet?
Bănuiesc că este vechi.	Jeg antar at den er gammel.
Şeful nostru arată bine.	Sjefen vår ser flott ut.
Credeţi?	Synes du?
Cred că arată chiar foarte bine.	Jeg synes at han ser veldig flott ut.
Şeful are precis o prietenă.	Sjefen har sikkert en kjæreste.
Credeţi cu adevărat?	Tror du det?
Este foarte posibil să aibă o prietenă.	Det er godt mulig at han har en kjæreste.

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...