română » norvegiană - Nynorsk | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [sytti] ville noko 1

Doriţi să fumaţi?	Vil du røykje?
Doriţi să dansaţi?	Vil du danse?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Vil du gå ein tur?
Vreau să fumez.	Eg vil gjerne røykje.
Vrei o ţigară?	Vil du ha ein sigarett?
El vrea un foc.	Han vil ha fyr.
Doresc să beau ceva.	Eg vil gjerne ha noko å drikke.
Doresc să mănânc ceva.	Eg vil gjerne ha noko å ete.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Eg vil gjerne slappe av litt.
Doresc să vă întreb ceva.	Eg vil gjerne spørje deg om noko.
Doresc să vă rog ceva.	Eg vil gjerne be deg om noko.
Doresc să vă invit la ceva.	Eg vil gjerne invitere deg til noko.
Ce doriţi vă rog?	Kva vil du ha?
Doriţi o cafea?	Vil du ha ein kaffi?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Eller vil du heller ha ein te?
Vrem să mergem acasă.	Vi vil gjerne køyre heim.
Vreţi un taxi?	Vil de ha ei drosje?
Ei vor să dea un telefon.	Dei vil gjerne ringje.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.