română » indoneziană | 57 [cincizeci şi şapte] | La medic

57 [lima puluh tujuh] Di dokter

Am o programare la medic.	Saya mempunyai janji bertemu dokter.
Am programare la ora zece.	Saya mempunyai janji jam sepuluh.
Cum vă numiţi?	Siapa nama Anda?
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare.	Silakan duduk di ruang tunggu.
Medicul vine imediat.	Dokternya datang sebentar lagi.
Unde aveţi asigurare?	Apa nama asuransi kesehatan Anda?
Cu ce vă pot ajuta?	Apa yang dapat saya lakukan untuk Anda?
Aveţi dureri?	Apakah Anda merasa sakit?
Unde vă doare?	Di mana yang sakit?
Am tot timpul dureri de spate.	Saya selalu mempunyai sakit punggung.
Am adesea dureri de cap.	Saya sering sakit kepala.
Am câteodată dureri de burtă.	Kadang-kadang saya sakit perut.
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust.	Silakan buka baju bagian atas!
Întindeţi-vă vă rog pe canapea.	Silakan berbaring!
Tensiunea este bună.	Tekanan darahnya normal.
Vă fac o injecţie.	Saya beri Anda suntikan.
Vă dau tablete.	Saya beri Anda tablet.
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie.	Saya beri Anda resep untuk apotik.

Sentimentele vorbesc şi ele limbi diferite!

Atăzi, în lume se vorbesc limbi diferite. Nu există o limbă universală vorbită de oameni. Dar cum este mimica noastră? Limba emoţiilor este universală? Nu, şi aici sunt diferenţe! Mult timp am crezut ca toţi oamenii îşi exprimă sentimentele în acelaşi fel. Am considerat că limbajul mimicii faciale era universal înţeles. Charles Darwin credea că sentimentele erau de o importanţă vitală pentru om. Astfel, ele trebuiau să fie înţelese la fel în fiecare cultură. Dar studiile recente au ajuns la alte rezultate. Ele arată că există diferenţe când vine vorba despre limbajul emoţiilor. Adică, mimica noastră este influenţată de cultura noastă. De aceea oamenii din diferite colţuri ale lumii nu-şi exprimă sentimentele la fel. Oamenii de ştiinţă disting şase emoţii primare. Acestea sunt: bucuria, tristeţea, furia, dezgustul, frica şi surprinderea. Dar europenii au altă mimică faţă de asiatici. De asemenea, ei înţeleg diferit mimica văzută pe feţe identice. Acest lucru a fost confirmat de către mai multe experimente. Subiecţilor li s-au arătat mai multe feţe pe un ecran de calculator. Ei trebuiau să descrie ce citesc pe feţe. Rezultatele diferite au mai multe explicaţii. Emoţiile sunt mai predominante într-o cultură decât în alta. Intensitatea mimicii nu este înţeleasă la fel peste tot. Şi oamenii din diferite culturi sunt atenţi la anumite lucruri. Când citesc feţele, asiaticii se concentrează pe ochi. Pe de altă parte, europenii şi americanii se uită la gură. O singură expresie facială este înţeleasă corect în toate culturile... Zâmbetul amabil!