română » estonă | 71 [şaptezeci şi unu] | „a vrea” ceva

71 [seitsekümmend üks] midagi tahtma

Ce vreţi?	Mida te tahate?
Vreţi să jucaţi fotbal?	Tahate te jalgpalli mängida?
Vreţi să vizitaţi prieteni?	Tahate te sõpru külastada?
a vrea	tahtma
Nu vreau să vin târziu.	Ma ei taha hiljaks jääda.
Nu vreau să merg acolo.	Ma ei taha sinna minna.
Vreau să merg acasă.	Ma tahan koju minna.
Vreau să rămân acasă.	Ma tahan koju jääda.
Vreau să fiu singur.	Ma tahan üksi olla.
Vrei să rămâi aici?	Tahad sa siia jääda?
Vrei să mănânci aici?	Tahad sa siin süüa?
Vrei să dormi aici?	Tahad sa siin magada?
Vreţi să plecaţi mâine?	Tahate te homme ära sõita?
Vreţi să rămâneţi până mâine?	Tahate te homseni jääda?
Vreţi să plătiţi factura abia mâine?	Tahate te arve alles homme maksta?
Vreţi să mergeţi la discotecă?	Tahate te diskole minna?
Vreţi să mergeţi la cinematograf?	Tahate te kinno?
Vreţi să mergeţi la cafenea?	Tahate te kohvikusse?

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !