Dicţionar de expresii

MP3

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

65 [šezdeset i pet]	Negacija 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Descărcările sunt GRATUITE pentru uz personal, școli publice sau în scopuri necomerciale.
ACORD DE LICENȚĂ | Vă rugăm să raportați orice erori sau traduceri incorecte aici!
Imprint | © Copyright 2007 - 2025 Goethe Verlag Starnberg și licențiatorii.
Toate drepturile rezervate. Contact

Este scump inelul?	D_ l_ j_ p_s_e_ s_u_? Da li je prsten skup? D_ l_ j_ p_____ s____ Da li je prsten skup? __ __ __ ______ _____ Da li je prsten skup?
Nu, nu costă decât o sută de Euro.	N_, o_ k_š_a s_m_ s_o_i_u e_r_. Ne, on košta samo stotinu eura. N__ o_ k____ s___ s______ e____ Ne, on košta samo stotinu eura. ___ __ _____ ____ _______ _____ Ne, on košta samo stotinu eura.
Dar eu am numai cincizeci.	A_i j_ i_a_ s_m_ p_d_s_t_ Ali ja imam samo pedeset. A__ j_ i___ s___ p_______ Ali ja imam samo pedeset. ___ __ ____ ____ ________ Ali ja imam samo pedeset.

Eşti gata deja?	J_s_ l_ v_ć g_t_v / g_t_v_? Jesi li već gotov / gotova? J___ l_ v__ g____ / g______ Jesi li već gotov / gotova? ____ __ ___ _____ _ _______ Jesi li već gotov / gotova?
Nu, încă nu.	N_, j_š n_. Ne, još ne. N__ j__ n__ Ne, još ne. ___ ___ ___ Ne, još ne.
Dar imediat sunt gata.	A_i s_m u_k_r_ g_t_v / g_t_v_. Ali sam uskoro gotov / gotova. A__ s__ u_____ g____ / g______ Ali sam uskoro gotov / gotova. ___ ___ ______ _____ _ _______ Ali sam uskoro gotov / gotova.

Mai doreşti supă?	Ž_l_š l_ j_š s_p_? Želiš li još supe? Ž____ l_ j__ s____ Želiš li još supe? _____ __ ___ _____ Želiš li još supe?
Nu, nu mai doresc.	N_, n_ ž_l_m v_š_. Ne, ne želim više. N__ n_ ž____ v____ Ne, ne želim više. ___ __ _____ _____ Ne, ne želim više.
Dar încă o îngheţată.	A_i j_š j_d_n s_a_o_e_. Ali još jedan sladoled. A__ j__ j____ s________ Ali još jedan sladoled. ___ ___ _____ _________ Ali još jedan sladoled.

Locuieşti de mult timp aici?	S_a_u_e_ l_ v_ć d_g_ o_d_e_ Stanuješ li već dugo ovdje? S_______ l_ v__ d___ o_____ Stanuješ li već dugo ovdje? ________ __ ___ ____ ______ Stanuješ li već dugo ovdje?
Nu, abia de o lună.	N_, t_k j_d_n m_e_e_. Ne, tek jedan mjesec. N__ t__ j____ m______ Ne, tek jedan mjesec. ___ ___ _____ _______ Ne, tek jedan mjesec.
Dar cunosc deja multe persoane.	A_i v_ć p_z_a_e_ m_o_o l_u_i_ Ali već poznajem mnogo ljudi. A__ v__ p_______ m____ l_____ Ali već poznajem mnogo ljudi. ___ ___ ________ _____ ______ Ali već poznajem mnogo ljudi.

Mergi mâine acasă?	P_t_j_š l_ s_t_a k_ć_? Putuješ li sutra kući? P______ l_ s____ k____ Putuješ li sutra kući? _______ __ _____ _____ Putuješ li sutra kući?
Nu, numai la sfârşit de săptămână.	N_, t_k z_ v_k_n_. Ne, tek za vikend. N__ t__ z_ v______ Ne, tek za vikend. ___ ___ __ _______ Ne, tek za vikend.
Dar mă întorc deja duminică.	A_i s_ v_a_a_ v_ć u n_d_e_j_. Ali se vraćam već u nedjelju. A__ s_ v_____ v__ u n________ Ali se vraćam već u nedjelju. ___ __ ______ ___ _ _________ Ali se vraćam već u nedjelju.

Fiica ta este deja majoră?	D_ l_ j_ t_o_a k_e_k_ v_ć o_r_s_a_ Da li je tvoja kćerka već odrasla? D_ l_ j_ t____ k_____ v__ o_______ Da li je tvoja kćerka već odrasla? __ __ __ _____ ______ ___ ________ Da li je tvoja kćerka već odrasla?
Nu, are numai şaptesprezece ani.	N_, o_a i_a t_k s_d_m_a_s_ g_d_n_. Ne, ona ima tek sedamnaest godina. N__ o__ i__ t__ s_________ g______ Ne, ona ima tek sedamnaest godina. ___ ___ ___ ___ __________ _______ Ne, ona ima tek sedamnaest godina.
Dar are deja un prieten.	A_i o_a v_ć i_a m_m_a_ Ali ona već ima momka. A__ o__ v__ i__ m_____ Ali ona već ima momka. ___ ___ ___ ___ ______ Ali ona već ima momka.

Dicţionar de expresii

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Meniul

Legături

Descărcați aplicația noastră