română » cehă | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [sedmdesát] mít něco rád

Doriţi să fumaţi?	Chcete si zakouřit?
Doriţi să dansaţi?	Chcete si zatančit?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Chcete se projít?
Vreau să fumez.	Chtěl / chtěla bych si zakouřit.
Vrei o ţigară?	Chceš cigaretu?
El vrea un foc.	Chce připálit.
Doresc să beau ceva.	Rád / ráda bych se něčeho napil / napila.
Doresc să mănânc ceva.	Něco bych snědl / snědla.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Chtěl / chtěla bych si trochu odpočinout.
Doresc să vă întreb ceva.	Rád / ráda bych se Vás na něco zeptal / zeptala.
Doresc să vă rog ceva.	Chtěl / chtěla bych Vás o něco poprosit.
Doresc să vă invit la ceva.	Rád / ráda bych Vás někam pozval / pozvala.
Ce doriţi vă rog?	Co si přejete, prosím?
Doriţi o cafea?	Přejete si kávu?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Nebo byste raději chtěl / chtěla čaj?
Vrem să mergem acasă.	Chceme jet domů.
Vreţi un taxi?	Chcete zavolat taxi?
Ei vor să dea un telefon.	Chtějí telefonovat.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.