română » catalană | 68 [şaizeci şi opt] | mare – mic

68 [seixanta-vuit] gran - petit

mare şi mic	gran i petit
Elefantul este mare.	L’elefant és gran.
Şoarecele este mic.	El ratolí és petit.
întunecat şi luminos	fosc i clar
Noaptea este întunecată.	La nit és fosca.
Ziua este luminoasă.	El dia és clar.
bătrân şi tânăr	vell i jove
Bunicul nostru este foarte bătrân.	El nostre avi és molt vell.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr.	Fa 70 anys encara era jove.
frumos şi urât	bell i lleig
Fluturele este frumos.	La papallona és bonica.
Păianjenul este urât.	L’aranya és lletja.
gras şi slab	gras i prim
O femeie la 100 de kilograme este grasă.	Una dona de cent quilos és grassa.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab.	Un home de cinquanta quilos és prim.
scump şi ieftin	car i barat
Maşina este scumpă.	El cotxe és car.
Ziarul este ieftin.	El diari és barat.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.