română » slovacă | 77 [şaptezeci şi şapte] | a „argumenta” ceva 3

77 [sedemdesiatsedem] niečo zdôvodniť 3

De ce nu mâncaţi tortul?	Prečo nejete tortu?
Trebuie să slăbesc.	Musím schudnúť.
Nu îl mănânc pentru că trebuie să slăbesc.	Nejem ju, pretože musím schudnúť.
De ce nu beţi berea?	Prečo nepijete pivo?
Mai trebuie să conduc.	Musím ešte šoférovať.
Nu o beau pentru că mai trebuie să conduc.	Nepijem ho, pretože musím ešte šoférovať.
De ce nu bei cafeaua?	Prečo nepiješ kávu?
Este rece.	Je studená.
Nu o beau pentru că este rece.	Nepijem ju, pretože je studená.
De ce nu bei ceaiul?	Prečo nepiješ ten čaj?
Nu am zahăr.	Nemám cukor.
Nu îl beau pentru că nu am zahăr.	Nepijem ho, pretože nemám cukor.
De ce nu mâncaţi supa?	Prečo nejete tú polievku?
Nu am comandat-o.	Neobjednal som ju.
Nu o mănânc pentru că nu am comandat-o.	Nejem ju, pretože som ju neobjednal.
De ce nu mâncaţi carnea?	Prečo nejete to mäso?
Eu sunt vegetarian.	Som vegetarián.
Nu o mănânc pentru că sunt vegetarian.	Nejem ho, pretože som vegetarián.

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...