română » slovacă | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [sedemdesiat] niečo chcieť / želať si

Doriţi să fumaţi?	Chceli by ste fajčiť?
Doriţi să dansaţi?	Chceli by ste tancovať?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Chceli by ste sa ísť prechádzať?
Vreau să fumez.	Chcel by som fajčiť.
Vrei o ţigară?	Chcel(a) by si cigaretu?
El vrea un foc.	Chcel by oheň.
Doresc să beau ceva.	Chcel(a) by som niečo piť.
Doresc să mănânc ceva.	Chcel(a) by som niečo jesť.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Chcel(a) by som si trochu odpočinúť.
Doresc să vă întreb ceva.	Chcel(a) by som sa Vás niečo spýtať.
Doresc să vă rog ceva.	Chcel(a) by som Vás o niečo poprosiť.
Doresc să vă invit la ceva.	Chcel(a) by som Vás na niečo pozvať.
Ce doriţi vă rog?	Čo si želáte, prosím?
Doriţi o cafea?	Želáte si kávu?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Alebo si radšej želáte čaj?
Vrem să mergem acasă.	Chceli by sme ísť domov.
Vreţi un taxi?	Chceli by ste taxík?
Ei vor să dea un telefon.	Chceli by telefonovať.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.