română » esperanto | 71 [şaptezeci şi unu] | „a vrea” ceva

71 [sepdek unu] voli ion

Ce vreţi?	Kion vi volas?
Vreţi să jucaţi fotbal?	Ĉu vi volas futbali?
Vreţi să vizitaţi prieteni?	Ĉu vi volas viziti amikojn?
a vrea	voli
Nu vreau să vin târziu.	Mi ne volas veni malfrue.
Nu vreau să merg acolo.	Mi ne volas iri tien.
Vreau să merg acasă.	Mi volas iri hejmen.
Vreau să rămân acasă.	Mi volas resti hejme.
Vreau să fiu singur.	Mi volas esti sola.
Vrei să rămâi aici?	Ĉu vi volas resti ĉi-tie?
Vrei să mănânci aici?	Ĉu vi volas manĝi ĉi-tie?
Vrei să dormi aici?	Ĉu vi volas dormi ĉi-tie?
Vreţi să plecaţi mâine?	Ĉu vi volas forveturi morgaŭ?
Vreţi să rămâneţi până mâine?	Ĉu vi volas resti ĝis morgaŭ?
Vreţi să plătiţi factura abia mâine?	Ĉu vi volas pagi la fakturon nur morgaŭ?
Vreţi să mergeţi la discotecă?	Ĉu vi volas iri diskoteken?
Vreţi să mergeţi la cinematograf?	Ĉu vi volas iri kinejen?
Vreţi să mergeţi la cafenea?	Ĉu vi volas iri kafejen?

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !