română » slovacă | 65 [şaizeci şi cinci] | Negaţie 2

65 [šesťdesiatpäť] Zápor 2

Este scump inelul	Je ten prsteň drahý?
Nu, nu costă decât o sută de Euro.	Nie, stojí len sto eur.
Dar eu am numai cincizeci.	Ale mám len päťdesiať.
Eşti gata deja	Si už hotový?
Nu, încă nu.	Nie, ešte nie.
Dar imediat sunt gata.	Ale hneď budem hotový.
Mai doreşti supă	Chcel by si ešte polievku?
Nu, nu mai doresc.	Nie, už nechcem.
Dar încă o îngheţată.	Ale ešte jednu zmrzlinu.
Locuieşti de mult timp aici	Bývaš tu už dlho?
Nu, abia de o lună.	Nie, len jeden mesiac.
Dar cunosc deja multe persoane.	Ale poznám už veľa ľudí.
Mergi mâine acasă	Ideš zajtra domov?
Nu, numai la sfârşit de săptămână.	Nie, až cez víkend.
Dar mă întorc deja duminică.	Ale vrátim sa už v nedeľu.
Fiica ta este deja majoră	Je tvoja dcéra už dospelá?
Nu, are numai şaptesprezece ani.	Nie, má iba sedemnásť.
Dar are deja un prieten.	Ale už má priateľa.

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!