70 [şaptezeci] |
„a dori” ceva
|
![]() |
70 [sepdek] |
||
deziri ion
|
| |||||
Doriţi să fumaţi?
| |||||
Doriţi să dansaţi?
| |||||
Doriţi să mergeţi la plimbare?
| |||||
Vreau să fumez.
| |||||
Vrei o ţigară?
| |||||
El vrea un foc.
| |||||
Doresc să beau ceva.
| |||||
Doresc să mănânc ceva.
| |||||
Doresc să mă odihnesc puţin.
| |||||
Doresc să vă întreb ceva.
| |||||
Doresc să vă rog ceva.
| |||||
Doresc să vă invit la ceva.
| |||||
Ce doriţi vă rog?
| |||||
Doriţi o cafea?
| |||||
Sau doriţi mai bine un ceai?
| |||||
Vrem să mergem acasă.
| |||||
Vreţi un taxi?
| |||||
Ei vor să dea un telefon.
| |||||
Două limbi = două zone ale limbajului !Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare. |
Îmbunătățiți-vă cunoștințele de limbă pentru muncă, călătorie sau ca hobby! Limba georgiană e vorbită de aproximativ 4 milioane de oameni. Georgiana este considerată o limbă caucaziană, de sud. Este scrisă cu sistemul său semiotic propriu, alfabetul Georgian. Sistemul de scriere are 33 de litere. Ele au aceeași secvențialitate ca și alfabetul grecesc. Cu toate acestea, sistemul georgian de scriere este derivat, cel mai probabil, din cel aramaic. În georgiană este tipic să ai multe consoane care urmează una după alta. Multe cuvinte georgiene sunt dificil de pronunțat de către străini. Gramatica nu este întotdeauna ușoară. Ea conține numeroase elemente care nu există în nici o altă limbă. Vocabularul georgian spune multe despre istoria Caucazului. Conține și numeroase cuvinte împrumutate din alte limbi. Printre acestea, din greacă, persană, arabă, rusă și turcă. Dar ce este special la georgiană este lunga sa tradiție. Georgiana este printre cele mai vechi limbi din lumea civilizată! |
Downloads are FREE for private use, public schools and for non-commercial purposes only! LICENCE AGREEMENT. Please report any mistakes or incorrect translations here. Imprint - Impressum © Copyright 2007 - 2020 Goethe Verlag Starnberg and licensors. All rights reserved. Contact book2 română - esperanto pentru începători
|